Vara...euforie si efemeritate

    Caldura , mangaierile razelor de soare , piele cafenie ... sentimente animalice . Oare este vara momentul in care reusim a iesi la iveala dincolo de corpurile noastre.
    
 Este  vara in care am 20 de ani , viata imi sopteste clar : “Poti face orice !“
... imi promite:  orice greseala ma va purta cu un pas inainte , orice emotie imi va deschide noi lumi ... orice ideie ma va purta dincolo de pragmatismul lucrurilor. Ma sperii ... nu imi dau seama de sansa , incerc sa inchid ochi in speranta ca ma voi putea ascunde . Cat de jovial , dar am doar 20 de ani ce vreti mai mult .Ma gandesc la confortul ignorantei, imi e bine asa ,imi e familiar . 
     Ajung sa ma indragostesc pentru prima oara , fizic .... atat de fizic incat spiritul meu incepe sa ma urasca , este atat de neimportant .
    Am cunoscut “lovitura destinului” , momentul cand vezi pe cineva ... si iti spui “ stiu ce se va intampla” ,iti dai seama ca lucrurile se vor complica .
     Niste ochi albastri , perfecti , o privire aparent contradictorie ...ochii sunt frumosi dar arata goliciunea interioara . Mi-a fost imposibil sa nu raman paralizata si sa contemplez momentul .
     In ciuda diversitatiolor ,ratiunea imi povesteste mereu “in mod practic nu poate exista nimic” ...dar corpul meu nu asculta.
    Simt un gol in stomac imediat ce ma apropii ...zambesc dinadins , involuntar insir cuvinte fara noima . Orice simt al meu are nevoie sa se poata satisface de acel ceva. 
Urechile vor sa il auda, ochi ii spioneaza orice miscare ramanand blocati in admiratie . Parfumul lui ...ahhhh ... imi dezvaluie noi lumi , lumi fara limite ...si pielea , mereu cauta un contact direct! In acest fel ma simt tradata zilnic de corpul meu .
     Nu ma intereseaza sa aflu daca e bine sau rau , ma las purtata de val acolo unde e sfarsitul.   
Qiuqhi
                                           Milow Ayo Technology